În numărul 7-8 al revistei Viaţa Românească, George Volceanov dedică un articol amplu Festivalului Internaţional „Shakespeare”, Craiova, 21-31 mai 2026, sub genericul „Economie şi grandoare”, din care reţinem modul economic în care a fost realizat un eveniment spectacular de mare anvergură, beneficiind de un program artistic divers şi extrem de bogat. Aspectul economic este surprins în cinci puncte: „1) economia de spaţiu de joc, cu o clară preferinţă pentru limitarea fie la avanscenă, fie la fondul scenei (în cazul spectacolelor tot mai numeroase cu publicul aşezat pe gradene); 2) economia de personal, cu actori distribuţi în două, trei, patru roluri (în Îmblânzirea scorpiei una şi aceeaşi actriţă interpreta două roluri masculine – Hortensio şi Grumio – şi unul feminin, Văduva, iar în Doi tineri din Verona aproape toţi actorii jucau între două şi patru roluri, ca să nu mai pomenim de experimentul brechtian propus de Tiger Lillies, cu trei muzicieni plus doar trei actori); 3) economia de timp prin reducerea drastică a textului, care contribuie şi la reducerea costurilor producţiei, a curentului electric consumat de instalaţiile de lumină şi aparatura echipei tehnice; 4) economia de decoruri cu revenirea la tradiţia elisabetană a scenei goale, aspect ce facilitează şi mobilitatea unei montări, transportul unei echipe de creaţie la orice destinaţie de pe mapamond – în acest caz scenografia tradiţională fiind cu brio înlocuită de proiecţiile multi-media şi recurgerea la inteligenţa artificială; 5) economia realizată prin recurgerea la costumaţie contemporană reutilizabilă în timp în locul costumelor de epocă”.
În serialul despre „Ce fel de critic a fost Nicolae Manolescu?”, Ion Bogdan Lefter a ajuns la episodul al XVII-lea. Gheorghe Glodeanu scrie despre M. Blecher, iar Liviu Bordaş despre corespondenţa lui Mircea Eliade. La ancheta „Viaţa Românească la 120 de ani” răspund: Andrei Codrescu, Gellu Dorian, Carmen Firan, Vasile Igna, Al. Cistelecan şi Iulian Boldea. Îi urăm şi noi mensualului mai mult decât centenar viaţă lungă şi fructuoasă în serviciul culturii române.