Pe 20 martie 2026, Muzeul de Artă Craiova a vernisat expoziţia Colegiul Naţional „Carol I“ Craiova – Artă şi Patrimoniu, organizată în parteneriat cu Colegiul Naţional „Carol I” Craiova şi Muzeul Naţional Peleş, care marchează cei 200 de ani de activitate pentru una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din România. Deschisă în sălile de la parterul Palatului Jean Mihail, expoziţia reuneşte lucrări de artă din patrimoniul celor trei instituţii, o colecţie de carte rară ce aparţine Colegiului Naţional „Carol I” şi material documentar.
Curatorul expoziţiei, Lucian Florin Rogneanu, absolvent şi el al Colegiului Naţional „Carol I“, a avut misiunea, deloc uşoară, de a prezenta publicului o serie de personalităţi care şi-au legat destinele de instituţia ce îşi celebrează bicentenarul. În cadrul expoziţiei, într-un material documentar, regăsim inclusiv, într-o ordine cronologică, toţi directorii acestei şcoli, de la înfiinţare până în prezent. De asemenea, este prezentată o selecţie relevantă de profesori şi absolvenţi, oameni care au lăsat în urma lor o importantă moştenire pentru ţara noastră: fie că vorbim de opere de artă, cercetări ştiinţifice, fie că ne referim la contribuţiile în viaţa culturală, politică şi socială, în genere. Această selecţie nu are ca scop crearea unei ierarhii a importanţei personalităţilor, ci este una bazată pe criterii estetice privind conceptul expoziţional şi încadrarea în spaţiul muzeal.
Fondată în primăvara anului 1826, la iniţiativa profesorului Stanciu Căpăţâneanu şi a învăţătorului Grigore Pleşoianu, foşti elevi la Şcoala „Sfântul Sava” din Bucureşti, ai dascălilor Gheorghe Lazăr şi Ion Heliade Rădulescu, instituţia de învăţământ din Craiova a fost a doua şcoală medie din Principatele Unite Române cu predare în limba română, prima fiind la „Sfântul Sava” din Bucureşti. Iniţial, şcoala din Craiova îşi avea sediul în chiliile de la Mănăstirea Obedeanu şi, ulterior, în cele ale Bisericii Madona Dudu. În 1832, la iniţiativa vornicului Iordache Otetelişanu, a fost cumpărat terenul pe care funcţionează în prezent Colegiul Naţional „Carol I”, noul sediu al şcolii fiind inaugurat în 1842.
Dacă la începuturile sale a purtat denumirea de Şcoala Centrală din Craiova, în 1885, prin Decret Regal, primeşte titulatura de Liceul „Carol I”, după ce directorul instituţiei l-a rugat pe rege să fie patronul spiritual al liceului craiovean. Merită menţionat că, în 1866, momentul în care Principele Carol I a ajuns în oraşul banilor, a fost unul dintre primele locuri prin care a trecut şi în care a fost primit cu entuziasm, fapt ce l-a determinat pe rege să menţioneze acest lucru în memoriile sale.
Din motive politice, din 1948, liceul şi-a schimbat denumirea în Colegiul Popular „Nicolae Bălcescu”, revenind la denumirea iniţială abia în 1997.
Cei 200 de ani de activitate pentru Colegiul Naţional „Carol I” înseamnă că această instituţie de învăţământ a depăşit vicisitudinile vremurilor şi a rămas mereu fidelă misiunii sale, aceea de a forma oameni care să aducă o contribuţie la treburile cetăţii. Academia Română numără 52 de absolvenţi ai Colegiului Naţional „Carol I”, iar printre cei care au condus acest important for ştiinţific îi regăsim pe Ludovic Mrazec, Constantin Rădulescu-Motru şi Ilie Murgulescu. Aceste generaţii de oameni care au ocupat poziţii de vârf, în mai toate domeniile de activitate, de la ştiinţe exacte la ştiinţe juridice, de la diplomaţie la politică, la cultură şi lumea artelor, s-au format în această şcoală prin dedicaţia unor spirite înalte, care au ştiut să transmită, să inspire şi să modeleze conştiinţe, cum ar fi: Aaron Florian, Alexe Marin, Grigore Mihăescu, Constantin Lecca, Ioan Maiorescu, Gheorghe Marin Fontanin, C.D. Fortunescu şi alţii.
Printre cei mai de seamă absolvenţi îi putem enumera pe următorii: Gheorghe Ţiţeica (matematician), Gogu Constantinescu (inginer), Alexandru Macedonski (poet), Dimitrie Gerota (medic), George Fotino (jurist), Constantin S. Nicolaescu-Plopşor (istoric), Gheorghe Tătărescu (om politic), Eugen Ionescu (dramaturg), Jean Negulescu (regizor şi scenarist), V.G. Paleolog (critic de artă, brâncuşolog), C.D. Fortunescu (profesor), Duiliu Marcu (arhitect), Mihail Gelep-Migel (profesor), Amza Pellea (actor). Dintre diplomaţii de carieră, poate cel mai cunoscut reprezentant al absolvenţilor Colegiului Naţional „Carol I” este Nicolae Titulescu. După studiile la Liceul „Carol I” a obţinut licenţa în drept, în Franţa, şi a revenit în ţară, unde a fost cadru didactic la Facultatea de Drept din Iaşi. A activat în politica naţională, fiind ales membru al Parlamentului, iar, în 1918, alături de alte personalităţi române, a înfiinţat, la Paris, Comitetul Naţional Român, având drept scop de a face cunoscut opiniei internaţionale dreptul românilor la idealurile de unitate naţională.
În expunerea permanentă a Muzeului de Artă Craiova regăsim unele dintre cele mai cunoscute nume de artişti care au fost elevi ai Colegiului Naţional „Carol I” Craiova: Theodor Aman, Eustaţiu Stoenescu, Ion Ţuculescu şi Corneliu Baba. Întâmplător sau nu, în ziua în care a fost vernisată expoziţia Colegiul Naţional „Carol I“ – Artă şi Patrimoniu s-au împlinit 195 de ani de la naşterea pictorului Theodor Aman. Fost elev al lui Constantin Lecca, primul profesor de desen şi caligrafie din Oltenia, Aman s-a format la Şcoala Centrală din Craiova, actualul Colegiu Naţional „Carol I”, iar ulterior şi-a continuat studiile superioare la Paris. Misiunea sa: de a se întoarce în ţară şi de a pune bazele Şcolii de Belle Arte de la Bucureşti, prima instituţie de studii superioare de profil, înfiinţată în 1864, prin decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care funcţionează şi în prezent cu titulatura de Universitatea Naţională de Arte Bucureşti.
De asemenea, fratele său, magistratul Alexandru Aman, a urmat studiile la Şcoala Centrală din Craiova şi a fost primul român care a obţinut, în 1848, la Paris, diploma de licenţă în drept, eliberată de Republica Franceză şi semnată de revoluţionarul Carnot. În perioadă petrecută în Franţa, Alexandru Aman a fost membru în „Societatea studenţilor de la Paris” şi a făcut parte din grupul paşoptiştilor români, din care mai făceau parte Nicolae Bălcescu, Dimitrie Bolintineanu, Costache Negri şi Dinicu Golescu. După revenirea în ţară, a urmat o carieră în magistratură la Judecătorie şi la Curtea de Apel din Craiova. A fondat „Asociaţia Magistraţilor din România Mică”, iar în perioada Războiului de Independenţă a făcut numeroase apeluri pentru strângeri de fonduri necesare susţinerii armatei române. Meritele sale au fost recunoscute de Principele Carol I, care i-a trimis o telegramă de mulţumire şi l-a distins cu Ordinul „Steaua României“. Din 1908, în Craiova începe să funcţioneze Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman”, prin intermediul voinţei testamentare a soţilor Aman, cei care au avut o contribuţie esenţială la dezvoltarea instituţiilor de cultură din oraş.
Întreagă această istorie, mică, dar cu implicaţii determinante în istoria României, se regăseşte în conceptul expoziţional propus de echipa curatorială coordonată de Lucian Rogneanu.