În numărul 1/ 2026 al revistei Viaţa Românească, criticul de artă Florin Toma, la rubrica de cronică plastică, scrie despre impresionanta expoziţie de la Muzeul Colecţiilor de Artă (deschisă în perioada 15 noiembrie 2025-15 martie 2026), intitulată Corneliu Baba. Chipul feminin – O privire în detaliu şi curatoriată de doamnele Liliana Chiriac şi Maria Muscalu Albani: „Expoziţia cuprinde peste optzeci de lucrări de pictură şi grafică, dar şi obiecte personale sau documente ale artistului: caiete cu schiţe, fotografii de familie, albume de artă etc., aranjate cronologic şi tematic, însoţite de texte selectate din Jurnalele artistului şi cu informaţii despre personajele reprezentate, completate de curatori.
Senzaţia pe care o ai este că nu te afli într-o expoziţie, ci într-un receptacul de emoţie şi de bine al privirii. Pe de altă parte, informaţia vizuală se completează cu citate şi consideraţii aparţinând artistului, ştiut fiind că Baba a fost nu doar unul dintre genialii mânuitori ai penelului, ci şi un locvace companion. Tocmai de aceea, curatorii au avut ideea de a alătura titlului lucrării şi anului realizării ei un mănunchi de vorbe sapienţiale sau de amintiri, ce dezvăluie, de fapt, grandoarea şi completitudinea acestui uriaş spirit, care a fost Corneliu Baba“. Florin Toma evocă/ descrie/ analizează cinci portrete feminine remarcabile ale pictorului născut la Craiova: Matilda, mama artistului (1934), Constanţa Cornescu, prima soţie a lui Baba (1941), Lucia Sturdza Bulandra (1953), Elena Haschke-Marinescu (1956), Monica Ghiuţă (1967), valorizate şi de alţi specialişti.
Florin Toma menţionează că „Lucrările de artă semnate de Corneliu Baba şi obiectele prezentate la Muzeul Colecţiilor de Artă fac parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României şi al Muzeului Colecţiilor de Artă (colecţiile C. Baba şi I. Pas), precum şi din alte trei muzee din Capitală (Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Municipiului Bucureşti, Cabinetul de stampe – Biblioteca Academiei Române). Apoi, din ţară: Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad, Muzeul Judeţean Gorj – Alexandru Ştefulescu, Muzeul Judeţean de Artă Prahova – Ion Ionescu-Quintus, Muzeul Naţional de Artă Timişoara, alături de alte lucrări, care provin din colecţia artistului şi din colecţii particulare“.