Amintiri din templul Mălinei
(1)
regurgitez
amintiri din templul Mălinei
în sala de aşteptare
chipul ei tantric
lumina podeaua
(2)
de-or înfrunzi caişii să
mă înfrupt
din sângele lor
Mălina –
când glăsuiesc devin
un ţipăt
(3)
eu te aştept înaintând
din noapte
deschide ochiul
Mălina priveşte –
un om/ un trup chinuit
de şoapte
(4)
în luciul porţelanului Mălina
se oglindeşte
feldspatul caolinul tresar
la frumuseţe
(5)
din apele grele
mă trag să
o văd
Mălina valsează în
noaptea cea mare
(6)
ea-mi întoarce o
clipă privirea
eu simplu încerc să
descos adevărul
(7)
cu vârful limbii despică
luna-n două
Mălina tronează în
patu-i de mătase
(8)
Mălina prinde voce
sunetul ei vibrează
în mine
sânge viu
(9)
cu arătătorul gol
desenez harta iubirii
pe umăru-ţi
atât de proaspăt
aproape masticabil
(10)
Mălina iubeşte şi tace
în părul ei găsesc
adevărul
(11)
te încolăceşti ca un
şarpe blând pe umeri
povara pielii albe eu o
simt arzând
(12)
Mălina deschide fereastra
braţele-i albe cuprind dimineaţa
(13)
de ziua ta Mălina am
încropit o stea
pe buzele-ţi candide cu stropi
de catifea
(14)
cei ce se privesc pe sine
îşi recunosc fricile
&
când dormi trupul tău se
obişnuieşte cu moartea
Mălina filosofează
(15)
am capul sub orizont
Mălina deschide uşa –
în plină iarnă pisica fuge
afară
(16 )
în ochiul ciudat al lumii
devenim doi fugari
tu înger eu demon
ce suflete tari
( 17 )
privesc cum cade cometa în
linii de mătasă
mă-ntreb unde-i Malina
de ce nu-i încă acasă
(18)
trezeşte-mă când sângele meu
nu mai locuieşte în tine
(19)
Mălina adoarme
odată cu ea
lumina
dispare