gânduri răsucite
mă las purtată
de un gând
oarecare
neîntrerupt
pe nesimţite Alunec
şi mă regăsesc
aceeaşi
pe cealaltă Parte
a lui
trag concluzia
că toate Gândurile mele
sunt răsucite
asemenea buclei
lui möbius
nesfârşitul gol
egal nemăsurat
strivind Singurătatea
merg prin Nesfârşitul
gol ce se Deschide
marginile se Subţiază
gândurile Neordonate
presimt lumina
întoarsă
în ochiul
descompus
diferenţe
mă întorc târziu
pierdută-n Diferenţe
cu umbra pe Umeri
crescând
cai nevăzuţi Năvălesc
frenetic
prin fiinţele
ce mă compun
într-o Ascensiune
nesfârşită
forma sufletului
spaţiul din jur S-a modelat
după forma Sufletului meu
absolutul părea O clipă
că se lasă atins
de cel mai Îndepărtat cerc
al minţii mele
lumina se Contura în aură
şi mă purta
indecis
valul de Îndoială
scad depărtarea
şi o micşorez
până se face Punct
adaug târziul
până la orizont
apoi ce rămâne
se umple cu vânt
aşteptarea se Risipeşte
în valul alb
de îndoială
gânduri Concentrate
în spaţiul alb Nelocuit
în afara mea
desfăşor Depărtarea
într-o Succesiune
de zboruri
gânduri Concentrice
închid
ultima mişcare
în descreştere
mă apropii tot
mai mult de Punct
şi dispar
nedeterminare
sfidez legile şi Evadez
din echilibrul Meu
interior
măsura Desăvârşirii
(simetria dintre
cereri şi Împliniri)
se strică
extensia din Increat
într-o lunecare De inform
neales
mă dispersează
într-un spaţiu
cu centrul Pretutindeni
nedeterminare
dincolo de Tăcere
dincolo
de tăcere Privirile...
măsurându-ne
singurătatea
ochii mei verzi
despletesc Salcia –
lacrimile ei Curg
râuri
râuri...
mă adun clipelor
cum vântul
ascuns între Frunze
se adaugă Foşnetului
nenumire
rătăciţi
şi ataşaţi de Efemer
locuiesc
splendori
în clipele Descompuse
se spulberă
în profunzime
orice diferenţă
pretutindeni
se-nfiripă forma
în contur
ceea ce nu are Nume
este numele
pe care-l dăm