Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     
 Articole
 Evenimente
 Premii

Forţa omului este cuvântul

        de Dan Ionescu

     Părintele stavrofor Nicolae Jinga aminteşte despre momentele importante ale evoluţiei destinului său literar în „Precizări” la cartea de poeme intitulată Aisberg. Astfel, suntem puşi în temă cu unele moravuri ale scriitorilor importanţi din literatura noastră, pe care, pe atunci, tânărul poet Jinga i-a întâlnit şi la al căror ajutor s-a aşteptat (atât în preajma debutului publicistic, cât şi editorial). Cel care l-a sprijinit a fost Mircea Ciobanu.
     Pentru volumul de debut, Gest în afara cetăţii, din care antologhează peste patruzeci de poeme, Nicolae Jinga menţine opinia lui Al. Paleologu, exprimată în referatul-sinteză, din 28.III.1973: „Volumul acesta se remarcă prin expresia originală şi directă a sentimentului fundamental de existenţă şi iubire, resimţit ca fiind solidar în mod esenţial cu elementele ce constituie civilizaţia”. Şi, într-adevăr, Nicolae Jinga, în faţa succedării continue a generaţiilor, exclamă: „Ce-i lumea asta dacă nu fântâna/ în care se îneacă ochiul meu?” (Prag), iar iubirea nu o poate trăi pe deplin, din cauza geloziei care-l stăpâneşte când „ochiul care/ îţi muşcă umerii subţiri,/ presară-n cale-ţi trandafiri/ înstrăinări şi întunecare” (Sentiment). De la arderea din jur, a licuricilor sub coasă, poetul se alege, în pragul aducerii ofrandei „pe-altarul vrerii de mai bine” (Ofrandă), cu „un buchet de negri (de la fum, n.m.) trandafiri”. Cu o asemenea imagine suprarealistă şi de o termie estivală se deschide, în mod paradoxal, volumul... Aisberg, a cărui tehnică se bazează pe contraste: „între frunze şi vierme, / cuvântul anunţă abisuri” (Între frunză şi vierme), la izvoarele „acestui cântec am stat/ cu harfa plâns㔠(Bob de orez), dac㠄atâtea palide/ oarbe răsfrângeri de viaţă m-ating/ fără-ndoială exist” (Existenţă) etc. După cum se poate observa, de la primul volum la cel actual, există o schimbare, de la atitudinea de a cunoaşte spaţiul vizibil şi de a se comunica pe sine: poetul transmite scrisori sau iese la câmp, pentru a întreţine hora strămoşească, alături de fiii satului, se ajunge la tendinţa de a explora universul minimizat al naturii, descoperindu-ni-se O dimensiune a frigului: „se produc leziuni în cristalele astrului meu/ nebuloasă feerică unde se macină gândul/ firul de praf”. Situat la confluenţa mediilor parnasiene şi ermetice ale poeziei barbiene, Nicolae Jinga deţine propriul Timbru, al cărui motiv, somnul, devine singura modalitate de recuperare a paradisului irosit în timpuri biblice, de către cuplul primordial, Adam şi Eva: „un timp, un anotimp n-o să mai vezi/ tezaurele iernii, miratele zăpezi,/ dar poţi să le invoci, de vrei, în somn”. Zburătorul, unul dintre cele patru mituri fundamentale (alături de cel mioritic, al jertfei creatoare şi al etnogenezei româneşti), parvine aceluia al lui Icar: „Ia aminte şi scrie:/ părţile stinghere ale corpului / sunt puncte de sprijin pentru cele perechi,/ dar aceasta nu se poate gusta, vedea, auzi, / pipăi, mirosi./ Despre aceasta se poate vorbi./ Nu da vina pe nimeni./ Taci şi aşteaptă şi scrie” (Icar).
     Aisbergul este o metaforă pentru partea vizibilă a unui obiect masiv, precum un gheţar, care pluteşte în apă, având o parte vădită deasupra şi o parte mare ascunsă sub suprafaţa apei. În contextul acestui volum de lirică (extrem de atractiv şi care oglindeşte o viaţă întreagă de trudă asupra potrivirii cuvintelor), titlul Aisberg ar putea simboliza profunzimea emoţiilor ascunse, lupta interioară sau tensiunile nepătrunse ale fiinţei umane. Aisbergul poate fi considerat o metaforă pentru aspectele adânci şi complexe, care sunt adesea tainice sau neexplicate în aparenţă, aşa cum este partea masivă a unui gheţar care stagnează sub apă. 
    
Nr. 04 / 2024
In memoriam Nicolae Manolescu
Comunicate
Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR
Atât de realistul literat a plecat puţin
de Gabriel Coşoveanu
Măsura tuturor lucrurilor este crocodilul
de Cătălin Pavel
Tăcerea conservă (2)
de Gheorghe Grigurcu
Noul FSN sau pas cu pas
de Nicolae Prelipceanu
Din „lecţiile” magistrului Nicolae Manolescu
de Gabriela Gheorghişor
Lecţia entuziasmului impersonal
de Gabriel Nedelea
In memoriam
de Traian Dobrinescu
The (Russkiy) Mir Is Not Enough
de Mihai Ghiţulescu
Ethos uitat
de Dumitru Ungureanu
Sentimentul timpului
de Carmen Teodora Făgeţeanu
Viaţa literară a unei biografii realist-magice
de Gabriel Nedelea
Salvarea prin artă este un mare cadou pe care probabil omul l-a primit pentru curiozitatea lui fără limite
de Anca Maria Ciofîrlă
Acesta este obiectivul suprem în toate cărţile mele – să descopăr vieţi uitate şi să le restitui istoriei
de Helen Rappaport
Un roman marcant al apăsărilor fiinţei din jumătatea de veac dinspre noi
de Ştefan Vlăduţescu
După faptă şi răsplată
de Gela Enea
Resurecţia poetică a imgismului
de Florian Copcea
Radiografii în versuri
de Monica Grosu
Actualitatea benzii desenate
de Dan Ionescu
Forţa omului este cuvântul
de Dan Ionescu
Alături de Viktor Frankl, în căutarea sensului vieţii
de Mihai Valentin Vladimirescu
Hamlet: prinţ, personaj, performer
de Daniela Firescu
Călătorie spre inima credinţei
de Viorica Gligor
Explorarea lirică a identităţii
de Gabriela Păsărin
Umbra mamei
de Nikola Scott
Paul Barbu – identitatea artistului la tinereţe
de Cătălin Davidescu
© 2007 Revista Ramuri