| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Actualitatea benzii desenatede Dan IonescuBenzile desenate româneşti au o istorie începând cu secolul al XX-lea, iar primele publicaţii de profil au apărut în perioada interbelică. În timpul regimului comunist, acest gen a cunoscut o perioadă de dezvoltare, dar şi de cenzură şi control guvernamental susţine Dodo Niţă, în Preambul la Panorama benzii desenate româneşti (Editura PAVCON, Bucureşti, 2021). Conceput în trei părţi, volumul ilustrat cu peste o sută de creaţii inedite cuprinde douăzeci şi două de interviuri cu unii dintre cei mai buni creatori români de bandă desenată. Astfel, în partea I, sunt intervievaţi doi artişti exemplari ai domeniului: Sandu Florea, cunoscut pentru munca sa în industria benzilor desenate americane (cititorii din lumea întreagă ai comicsurilor găsesc tipărit pe coperta acestora numele lui) şi Puiu Manu, care, de curând, a realizat planşele la o adaptare după romanul Pilotul de pe Dunăre de Jules Verne. Partea a II-a, subintitulată Actualitatea benzii desenate româneşti, se bazează pe mărturiile, de viaţă şi de profesie, ale altor douăzeci de ilustratori, a căror activitate este vizibilă şi apreciată de către public: Viorel Pârligras, Călin Stoicănescu, Carabal, Mircea Arapu, Costel BD, Dan Popescu, Alexandra Gold, Răzvan Chelaru, Grâce Pârvu, Daniel Danil, Cristian Ciomu, Daniel Eduard Buruiană, Gabriel Rusu, Şerban Andreescu, Vali Ivan, Gabriel Zăbavă, Ionuţ Popescu, Xenia Pamfil, Mihai Timoşenco şi Florin Purluca. În interviuri, Dodo Niţă este interesat, cu predilecţie, de evoluţia profesională a interlocutorilor, precum în cazul desenatorului Sandu Florea, a cărui ascensiune, surprinsă încă din titlul discuţiei, De la Păcală la Superman, a fost spectaculară. Născut în România, Sandu Florea şi-a început cariera în domeniul benzilor desenate în anii 80 şi s-a bucurat de o carieră internaţională de succes. El a colaborat cu mari editori de benzi desenate precum Marvel Comics şi DC Comics, având aport solid la personaje şi titluri celebre, precum Spider-Man, X-Men, Batman şi Wonder Woman. Stilul său distinctiv este apreciat de către cititori şi critici, deopotrivă, susţine Dodo Niţă. Un aspect notabil al manierei lui este abilitatea de a conferi viaţă şi expresivitate personajelor, de a transmite emoţie şi dinamism în desenele sale. În plus, talentul în desenul de acţiune şi scene dramatice l-a făcut să fie unul dintre cei mai căutaţi artişti. Prin muncă şi har, Sandu Florea a contribuit la extinderea universului benzilor desenate şi la îmbogăţirea mitologiei personajelor consacrate, devenind, astfel, un nume important în istoria acestui gen, conchide Dodo Niţă. Intervievat, la rândul său, în partea a III-a, de Maria Capelos, Dodo Niţă, poate cel mai cunoscut critic şi istoric al BD, vorbeşte despre pasiunea lui pentru acest gen şi pentru literatura SF (am citit broşuri, împrumutate de la un prieten din cartier, Nicu Cuţă, un pic mai mare ca mine, dar tare pasionat de SF), precum şi despre cultul pe care-l are pentru limba franceză (influenţat de nişte numere din Vaillant, predecesoarea revistei Pif Gadget). De asemenea, el numeşte eroii BD preferaţi: când aveam 5-8 ani, eram atras de răţoiul Mac şi maimuţa Cocofifi, creaţi de genialele Livia Rusz şi Lucia Olteanu. Apoi, între 9 şi 14 ani, citeam cu nesaţ peripeţiile viteazului Dan Buzdugan, ale haiducului Miu-al-Florilor, ale detectivului singurul din socialism Dim Dunăreanu şi ale cosmonauţilor desenaţi de Valentin Tănase. În studenţie, eram fan absolut al personajului fantastic Fergonautul. [...] Astăzi, personajul meu preferat este Căpitanul Ro, desenat de maestrul Puiu Manu. În concluzie, scena benzii desenate din România este vibrantă şi în continuă evoluţie, oferind o varietate de lucrări şi talente care contribuie la diversitatea culturală şi artistică a ţării, iar Dodo Niţă, autor şi al altei lucrări conexe, Europa benzilor desenate (Editura PAVCON, Bucureşti, 2018), este unul dintre promotorii cei mai autorizaţi, atât prin acest volum captivant, cât şi prin participarea la diverse evenimente şi festivaluri din ţară şi din străinătate (care încurajează interacţiunea dintre artişti şi public), precum Salonul Internaţional de Bandă Desenată de la Timişoara, Bucureşti Comics Fest, Lucca Comics & Games, Italia ş.a. Benzi desenate populare din România au fost şi sunt încă publicate în reviste şi ziare, iar unele dintre ele au câştigat o largă audienţă. Printre cele mai cunoscute personaje şi serii se numără Vlad Ţepeş de Cătălin Rădulescu, Năstruşnic de Eugen Erhan, Năluca de Romulus Antonescu şi multe altele. |