Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Lampa lui Diogene

        G.G.

Dacă astăzi cercetarea literară academică tinde tot mai mult spre „ştiinţificitate”, n-ar trebui să ne mire că Ministerul Educaţiei caută itemi obiectivi (teste grilă) pentru evaluarea Literaturii în sistemul de învăţământ preuniversitar. Ăsta e trendul epocii. Subiectivitatea în interpretarea literaturii (care nu era, totuşi, „bătut de câmpi”, aşa cum credeau/ cred mulţi din domeniul ştiinţelor „tari”, exacte), ca apanaj al individualismului, ţine de epoca „desuet㔠a liberalismului clasic. În era post-adevărului, e musai să numeri câţi metri pătraţi de pământ avea Ion, ca să demonstrezi că era un sărăntoc. Altfel, cum să explici scena sărutului pământului (da, aşa zicea o profesoară într-un articol de pe un site, cum să explici unui elev de azi asta? De-aia mai bine scoţi Ion din programa de BAC, că oricum romanul nu e corect politic). Nu mai poţi avea încredere în capacitatea profesorului de a evalua cunoştinţele şi abilităţile (sau competenţele - să folosesc termenul fetiş) elevilor, fiindcă el este un factor subiectiv, un element „periculos” pentru visul de aur al unei societăţi standardizate şi tehnologizate.

Studierea literaturii nu are drept scop doar memorarea unor informaţii. De aceea, este cel puţin inadecvat (să nu zic total greşit) să adopţi ca metodă de evaluare la bacalaureat grila. Astfel, nu vei putea niciodată să evaluezi abilităţile de interpretare a unor texte literare, puterea de analiză şi de sinteză, de comparaţie în diacronie şi în sincronie, capacitatea de exprimare logică şi coerentă (uneori, chiar expresivă) ş.a. Ştiu, unii vor spune că elevii oricum memorează nişte comentarii prefabricate, aşa că nu mai contează. Cred însă că (mai) există şi profesori care analizează împreună cu elevii textele literare, iar comentariul acestora este rezultatul unui proces de învăţare şi de reflecţie (cu ghidaj), combinat cu lecturi diverse (nu numai ale textelor din manual) şi cu diferite cunoştinţe obţinute prin accesarea altor arte (pictură, muzică, cinematografie, teatru etc.). Poate că ne sperie unele rezultate catastrofale la bacalaureat, dar apariţia şi înmulţirea unor fiinţe umane robotizate nu ne sperie?

Nr. 08 / 2022
Despre Nordul literar al Sudului
de Ion Munteanu

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Poezia ca o scriptură veche
de Gabriela Gheorghişor

O casă (de Bourbon) în pribegie americană
de Cătălin Pavel

Un „film” poetic alb-negru
de Gabriela Gheorghişor

O ciudată eroare (2)
de Gheorghe Grigurcu

Războiul rece scos la încălzire
de Nicolae Prelipceanu

Limba română ca patrie şi ca meserie
de Mihai Ghiţulescu

Rondel, fluturi, oglindă, cameră, tăcere, ecou – Poezie de Emilian Iachimovski
de Cristian Pătrăşconiu

Până unde suntem tineri?
de Dumitru Ungureanu

Avatarurile vieţii în poezia Gelei Enea
de Florian Copcea

„Marinele” proustiene
de Maria Tronea

Alexandru Macedonski – poezia politică
de Toma Grigorie

Un roman despre arcanele destinului
de Gabriel Nedelea

Debutul – nuanţe, particularităţi
de Leo Butnaru

Mi-aş dori ca nimeni să nu treacă prin viaţă fără să vadă o poveste atât de complexă, sentimentală şi cu îndemn la curaj precum Casablanca
de Irina-Margareta Nistor

În căutarea altor trupuri
de Gela Enea

Melusina
de Florin Logreşteanu

Exilul
de Camil Moisa

Dinastia Scarpetta
de Haricleea Nicolau

TNT se întoarce: Theater networking talents, 2022
de Daniela Firescu

Pledoarie pentru speranţă
de Viorica Gligor

Lampa lui Diogene
G.G.

Pluralizarea experienţei vs. fantasmele muzicii
de Gabriela Nedelcu-Păsărin

Studentul străin
de Susan Choi

Artă şi anatomie – Afinităţi elective. Constantin Brâncuşi – Barcsay Jeno
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri