Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Jurnal în pandemie (3)

        de Adrian Popescu

8 Aprilie

Filmul despre calvarul episcopilor uniţi pe TV2. Sobru, un documentar cu imagini din arhive, tinerii episcopi greco-catolici de azi, Mihai Frăţilă,Virgil Bercea, Florentin Crihălmeanu, Claudiu Pop,Vasile Bizău,vorbind despre înaintaşii lor ca nişte copii despre tatăl lor, conving prin sinceritatea lor, prin firesc, prin dăruirea reală.

9 Aprilie

Joia sfântă la Biserica Piariştilor, seara Adoraţie, în întunericul bisericii ard lumânările, 13, dinaintea Sf. Ostii în Ostensoriul de aur, aşezat pe masa altarului. Vocea părintelui Stelian singur, intonând „Laudate omnes gentes, laudate Dominum” şi „O, Christe, Domine Jesu” de mai multe ori, pătrunde în inima ascultătorilor, sunt sigur, ori, „Adoremus, Te, o Christe”.

10 Aprilie

Drumul Crucii la Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, Excelenţa Sa arhiepiscopul Aurel Percă comentează staţiunile Sf. Cruci, relaţionându-le cu ceea ce ni se întâmplă, acum, cu pandemia plantară. Seara,Via Crucis la Roma, nu la Colosseum, ca altădată, ci în Piazza San Pietro. Crucea este purtată de creştini care au dus, duc o povară mai grea faţă de alţii, povara crucilor personale speciale, sunt deţinuţi de la închisoarea din Padova, un preot condamnat pe nedrept, o mamă izolată de comunitate, din pricina arestării fiului, o tânără vizitându-şi tatăl în multele închisori înşirate de-a lungul Italiei, un infirmier, o catehetă, un gardian dedicat recuperării celor închişi, un judecător. Pe esplanadă, Papa Francisc, la final, binecuvântează. Crucifixul de la biserica San Marcello e aici. „Parce Domine” şi „Sub Tuum praesidium” sunt intonate cu dramatismul lor care străbate mai multe secole.

11 Aprilie

Vigilia pascală în bazilica San Pietro, Papa oficiază nu la altarul central, nu sub baldachinul de bronz, berinian, ci la catedra Sf. Petru. Sobrietatea ceremoniilor e impresionantă, dar plină de speranţă, simţi o revărsare de lumină harică pătrunzându-te. Unele filmările făcute de sus prind imensitatea, măreţia bazilicii scăldată în alb. Televiziunile din toată lumea, inclusiv ale noastre, TV2, Digi 24, dau mesajul universal, nu confesional, al Supremului Pontif.

În Isus înviat viaţa a biruit moartea. Această credinţă pascală hrăneşte speranţa noastră... sau Speranţa de la Dumnezeu nu este numai optimism... Dumnezeu îţi spune curaj!

Mesajul e planetar, Papa Francisc a devenit purtătorul speranţei creştine în epoca pandemiei, a Coronavirusului...

12 Aprilie

Un sentiment de împlinire sufletească în ciuda izolării. Transmisie live din Catedrala greco-catolică Schimbarea la Faţă. Duminica Floriilor cu episcopul Florentin.

La Vatican, Liturghia pascală cu Papa Francesco, solemnă, sobră, cântecul din secolul al XI-lea Canti Pasqualis Laudes, la sfârşit, tradiţionalul mesaj Urbi et Orbi, un discurs mai mult decât omilie, despre lumea contemporană, nu este un timp al războiului, egoismului, indiferenţei. Andrea Riccardi (coordonatorul binecunoscut al Comunităţii San Egidio), comentând din studioul Rai Uno, observa exact că solidaritatea şi spiritualitatea sunt corelate, în mod specific unite, la Sf. Părinte. Pe internet, revăd cetatea sfântă a Ierusalimului, străzile sunt goale, dar de pe o terasă, superiorul franciscanilor, Patton, crede că va răsări o nouă auroră. Nu mai puţin încrezător, din Perugia tinereţii mele, este Episcopul Gualtieri Bassetti. Am văzut prima rândunică, e semnul primăverii care va veni. Sensibilitatea lirică a Sf. Francisc nu s-a pierdut.

13 Aprilie

În Romania, avem 331 de oameni morţi de CORONAVIRUS, experţii spun că numărul lor va creşte în a doua parte a lunii. Italia are 20.000 de morţi provocate de flagel. Sicriele albe din groapa comună din Hart Island, o insulă a New York-ului, sau cele maronii din oraşele italiene sunt simbolul declinului lumii noastre, căreia incendiul catedralei Notre-Dame i-a anunţat flagelul. Semne universale într-o civilizaţie globalizată, digitalizată şi fragilizată.

14 Aprilie

Mă trezesc la 6 fără ceva. Fix la 6, Imnul naţional, urmat de Rugăciunea de dimineaţă, transmisă de Radio Renaşterea şi din curtea interioară, am deschis geamul, cântecul mierlei acompaniază rugăciunea. Sau intonând o formă diferită de rugăciune?

15 Aprilie

Ies să merg la redacţie, pe strada Eroilor sunt abia câţiva trecători grăbiţi, parcă furişându-se. Un echipaj de poliţie, plus un militar, atenţi la plimbăreţii inconştienţi, verifică declaraţiile pe propria răspundere... Nobleţea spirituală a stilului lui Ernst Jünger, citesc Nisiparniţa tradusă de cunoscuta şi apreciata germanistă Viorica Nişcov.

16 Aprilie

La 8 la Liturghia de la Vatican, pe Rai Uno, Papa Francisc spune că i s-a reproşat (rimproverato) că a uitat să-i amintească pe farmacişti, aflaţi şi ei în prima linie, alături de medici, infirmieri, infirmiere... Vorbeşte simplu despre gioia, bucuria ca fruct al Spiritului Sfânt, cea care ne umple sufletul, bucuria care dă peste margini, bucuria care se revarsă de prea plin. Liturghia noastră din Joia Mare cu P.S. Florentin se întrerupe la predica lui Cristian Langa, dintr-o regretabilă defecţiune tehnică. La Patriarhie, Preafericitul Daniel predică limpede, fluent, despre cele trei momente ale acestei Zile de Joi, spălarea picioarelor, instituirea Sfintei Liturghii, trădarea lui Iuda cel pizmătareţ, cel invidios pe Isus, Iuda este nebun de orgolios, intrând, credea el, în Planul divin... La cina Domnului se anticipează Jertfa de pe Cruce, paharele tradiţiei pascale evreieşti sunt amintite, respectate, dar Isus schimbă radical sensul pascal, El devine central ca jertfire. Nu este doar moartea, este şi Învierea la Cina cea de taină, „paharul pe care îl voi bea în Împărăţia Tatălui”. Când ne împărtăşim primim de la Cristos Iubirea Sa umilă, jertfelnică, milostivă, iertătoare şi Învierea. „Cine mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, nu va muri în veci”.

17 Aprilie

Lecturi din Ernst Jünger.

18 Aprilie

Utrenia Învierii celebrată de la orele 23 la Catedrala Schimbarea la Faţă, am urmărit-o integral până la 1,20. P.S. Florentin cu un grup de preoţi, foarte reuşită omelia episcopului mons. Călin Bot, apoi filmul religios, Barabba, alte filme înainte de orele 23 (Sf. Augustin, Oameni şi zei, despre Exod, Moise). Sentiment de împlinire...

Nr. 12 / 2021
Extazele ludice ale unui lirosof
de Florian Copcea

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Câteva idei, răzleţe, despre ideologi
de Gabriel Coşoveanu

Te afli într-o carlingă în zbor (3)
de Gheorghe Grigurcu

Justiţie literară sau maladiile omului politic
de Carmen Teodora Făgeţeanu

Jurnal în pandemie (3)
de Adrian Popescu

Proasta creştere în creştere
de Nicolae Prelipceanu

Istorie şi mit în teatrul lui G. Călinescu
de Toma Grigorie

Arta de a gândi istorii
de Mihai Ghiţulescu

Balada folkistului cătrănit
de Dumitru Ungureanu

In memoriam Nicolae Pârvulescu (1942-2021)

O antologie literară remarcabilă
de Ştefan Vlăduţescu

Când se revarsă liric gheţarii
de Gela Enea

Poeme
de Gabriel Nedelea

Oglindiri critice
de Gabriela Gheorghişor

Nu ştiu dacă poezia a devenit bastonul meu de mareşal, dar sigur e glonţul care mă tot urmăreşte
de Robert Şerban

Linia Kármán
de Andreea Răsuceanu

Poem
de Gela Enea

Poezie
de Ana Săndulescu

Poezie
de Andrei Zbîrnea

Poezie
de Maria Cârstian

Poezie
de Savu Popa

Poezie
de Elena Bălăşanu

Patimile lui Joska
de Haricleea Nicolau

Dans macabru – farsa lui Ionesco
de Daniela Firescu

Prizonier al unei iubiri de-o viaţă
de Viorica Gligor

Poem
de Mihaela Iovan

Reminiscenţele amintirilor şi impresia de fantastic
de Gabriela Nedelcu-Păsărin

Cea mai mică femeie din lume. Proză scurtă 1940–1962
de Clarice Lispector

„Proiectul Cutia Pandorei reflectă conceptul de speranţă, văzut ca un fir cursiv al realităţii şi al prezentului“ – Ioana Flueraşu
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri