| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poeziede Emilian Mireadefensivă când priveşti prea mult în sus rişti să-ţi rupi pantalonii în genunchi să nu găseşti nici ac şi nici aţă de cusut şi să nu te înţeleagă nimeni de aceea trebuie să mergi pe burtă ca pe front şi să ricoşezi gloanţele cu fruntea bombată şi cu sufletul la vedere in memoriam Mircea Moisaa plecat dintre noi înainte de marile călduri ale verii profesorul şi criticul craiovean Mircea Moisa era bătrân şi bolnav dar avea spiritul tânăr era un prieten atent şi serafic cu aripile de înger ascunse sub haină acum el continuă să scrie în Cer la masa uriaşă la care într-o zi ne vom aşeza şi noi ceilalţi ciobul s-a spart oglinda şi un ciob mi-a pătruns în iris iar acum văd totul într-un mozaic ciudat: trecători cu capete de draci copaci alergând pe străzi cu poalele ridicate şi tot mai multe femei serioase care seamănă cu Maria Magdalena mirare când vezi atâtea articole de îmbrăcăminte pentru copii în magazine te întrebi dacă nu cumva comercianţii au o legătură directă cu Dumnezeu care le spune câte suflete pleacă zilnic ca să se reîncarneze în prunci demonul eram la un capăt al lumii şi rezonam cu celălalt capăt al lumii în care morţii stăteau cuminţi în aşteptarea demonilor ce bine că demonul meu s-a născut odată cu mine!... am economisit atâta aşteptare şi atâta chin în plus fără rost... aşteptare umbrela stă pe masă şi aşteaptă ploaia femeia stă pe marginea patului şi îşi aşteaptă bărbatul sufletul fără trup stă pe marginea gropii şi îşi aşteaptă rândul la reîncarnare |