Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Irina Mavrodin

        de Gabriel Dimisianu

I-am fost trei ani student, în vremuri de demult, desigur, la Facultatea de Filologie din Bucureşti. Era asistenta lui Valentin Lipatti, şeful catedrei de franceză. Irina conducea la grupa noastră un seminar de la care eu nu cred să fi lipsit vreodată. Mergeam de plăcere, dincolo de ceea ce trebuia să învăţ. Irina se purta prietenos, ştia multă carte şi avea tact, era calmă într-un mediu agitat, greu de stăpânit, cum era al nostru. Angaja cu noi şi alte discuţii decât cele pe care le impunea obiectul seminarului. Ne spunea, de pildă, peste ce cărţi a mai dat la biblioteca Institutului de relaţii cu străinătatea, acela de pe Dacia, unde avea acces. A intervenit să ne obţină şi nouă permise de intrare, ceea ce pe atunci nu era chiar simplu. Accepta să meargă din când în când cu noi, studenţii ei, la „Albina” (fost㠄Anghelescu”), o cafenea-cofetărie vestită înainte de război şi care îşi păstra faima şi acum, în anii ‘50, când se schimbaseră multe. Te impresionau, când intrai, marile oglinzi ovale şi faptul că pereţii erau îmbrăcaţi până la jumătate în lemn maroniu. Consumam cafele, îngheţată şi rom. De whisky ştiam numai din auzite. Azi fosta „Albina” e o ruină, cum e tot cartierul acela care ar fi putut fi un „cartier latin” al nostru. Este plasat în spatele Teatrului Odeon şi al hotelului Continental, în vecinătatea imediată a Universităţii şi a Institutului de Arhitectură. Începând din toamnă era împânzit de studenţi. Poate sunt şi azi, dar umblători printre ruine. Încă o zonă istorică a Bucureştilor expusă nimicirii, cu numeroase clădiri interbelice care stau să cadă, anume lăsate. Profesorul Andrei Pippidi e probabil la curent cu ce se întâmplă acolo, dar mai mult decât să se revolte în Dilema ce ar putea să facă?

Să mă întorc însă la Irina Mavrodin. O mare carieră didactică, la care totul ar fi îndreptăţit-o, nu putea să facă în vechiul regim, neimplicată, cum era, în activităţi politice. Chiar fugea de ele. Astfel că Revoluţia a prins-o numai lector, ca de altfel şi pe N. Manolescu. Profesoratul l-a dobândit mai târziu şi l-a exercitat mulţi ani la Craiova, spre norocul universităţii de aici.

Este locul măcar să amintesc şi alte înfăptuiri ale Irinei Mavrodin, din alte planuri decât acela al şcolii. A scris poeme de o sugestivă cerebralitate, reci, limpezi cuvinte, cum sună titlul unui volum al său. Sunt apoi marile studii despre clasici şi moderni, despre poetică şi poietică, despre noul roman francez, despre spaţiul literar continuu, despre poetica hazardului, incitante, pline de idei, deschise către vaste spaţii de cultură. Sunt, în sfârşit, traducerile, marile traduceri din Proust, din Madame de Staël, din Flaubert, din Camus, din Gide, din Cioran, din Gaston Bachelard şi din mulţi alţi mari francezi, mai vechi sau din veacul trecut. Sunt „lecturi productive”, spunea, despre scrierile Irinei Mavrodin, Adrian Marino, cel atât de puţin dispus să recunoască vreun merit confraţilor săi.

Ultima întâlnire cu Irina Mavrodin am avut-o acum trei sau patru ani, pe scările României literare, eu coborându-le şi ea urcând, cu greu, treaptă după treaptă, sprijinindu-se strâns de balustradă. – Vrei să te ajut? am întrebat-o. – N-ai cum, mi-a răspuns, de altfel aproape am ajuns. Ne-am despărţit. Am aflat mai târziu că e tot mai bolnavă, că nu mai iese, iar acum aflu că a murit. O mare durere mă încearcă.

Nr. 06 / 2012
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2011

Nominalizări la Premiile USR pe 2011

Despre mersul simultan pe drumuri diferite
de Gabriel Chifu

Irina Mavrodin
de Gabriel Dimisianu

Pagini de jurnal (24)
de Gheorghe Grigurcu

Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon

O carte despre Sf. Anton de Padova
de Adrian Popescu

Epoca înlocuitorilor s-a întors
de Nicolae Prelipceanu

Haloul poetic stănescian
de Nichita Danilov

Un poet proteic
de Dumitru Chioaru

Demonul construcţiei
de Paul Aretzu

Cartea unui poem
de Ioana Dinulescu

Un anotimp în infern
de Gabriela Gheorghişor

Victoria şi nostalgia trecutului
de Daniela Firescu

Un roman despre victimele războiului
de Mircea M. Pop

Poeţi gorjeni
de Mircea M. Pop

Biografia imaginară ca posibilitate
de Ştefan Vlăduţescu

vitrina cărţilor
de Nicolae Coande

Cântecul de departe
de Florea Miu

Străinul
de Viorel Dianu

Poeme
de Virgil Diaconu

Aurel Pantea
de Mircea Bârsilă

Avalanşa recuperărilor
de Nicolae Oprea

Tinerii trebuie să aibă astăzi neapărat modele…
de Florea Firan

Premiul revistei Ramuri la Festivalul Internaţional „Tudor Arghezi“
de Ana Maria Lupaşcu

Poeme
de Constantin Preda

Amici. Un punct de vedere
de Constantin M. Popa

Pe insula fecioarei de la Hozeva
de Luiza Barcan

Sergiu Celibidache şi vocaţia serenităţii
de Florin Caragiu

Prolog la Curtişoara
de Cătălin Davidescu

O farsă englezească într-o interpretare de excepţie
de Toma Grigorie

Manifestare culturală în comuna Osica de Sus, judeţul Olt

Festivalul Internaţional de Literatur㠄Tudor Arghezi“

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Poeme
de Hans Magnus Enzensberger

© 2007 Revista Ramuri