Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Poeme

        de Munir Mezyed

Opera lui Munir Mezyed poate fi privita pornind de la aceea ca este arab, nu are cum si nu vrea sa faca abstractie de asta, dar vrea sa gândeasca/ sa scrie si ca un om al lumii întregi. Poet si prozator iordanian, originar din Palestina, cu studii în Marea Britanie si SUA, a publicat poeme în diverse reviste din Orientul Mijlociu, mai multe volume de poezie în limbile araba si engleza. Creatiile sale au fost traduse si publicate în mai multe limbi, începând cu româna. Scrie poezie, proza scurta, roman, teatru. A publicat în 2005, la Editura Junimea, Iasi, un roman în limba engleza, Love and hate/ Dragoste si ura. Au urmat mai multe volume de versuri la Editura Fundatiei Culturale Poezia, din Iasi (Capitol din Biblia Poeziei, Frescele poeziei s.a.) si la alte edituri de la noi din tara.

A scris un studiu în araba despre o scoala de poezie al carei creator este, „Ugarit Poetry\". Vizeaza, în principal, trei aspecte: 1. întelesul filosofiei mortii si implicatiile ei în viata noastra, întelesul filosofiei sufletului (moartea si sufletul fiind discutate în (co)relatie), 2. relatia om – Divinitate, conceptul si întelesul Divinului (ale lui Dumnezeu) – poate si de aceea poezia sa este privita, uneori, (si) ca una „religioasa\", 3. visul si viziunile. Poezia trebuie sa fie eliberata de rima si ritm (asta si pentru a se diferentia de modul în care se scria în trecut, de felul în care se diferentia poezia de proza). Într-un fel, poezia scrisa dupa aceste concepte trebuie sa fie trunchiul din care deriva si poemul si proza. Poezia trebuie sa creeze imagini, nu sa „construiasca\" cuvinte, sa fie de o muzicalitate implicita. Limbajul trebuie sa fie accesibil, simplu, pe întelesul tuturor, vorbind despre lucrurile care ne privesc pe toti: teama, vise, griji s.a.

Pastreaza în suflet traditiile neamului sau, chiar felul de a scrie (desi doreste înnoirea poeziei, alegând versul alb), dar abordeaza o arie tematica cu accente universale/ universalizanta, raportându-se, de pilda, la evenimente care au marcat întreaga lume, politice, sociale, religioase, cautând sa creeze punti care sa permita o mai buna cunoastere a celuilalt.

O, pamânt natal

„O, pamânt natal

Mai ai loc pentru un vis…?\"

În visul meu am vazut

Albine de aur

Zburând din suflet

Facând ceara alba

Si miere divina

Din amaraciunea emigratului…

Si am vazut soarele

Dogorind în inima

Iar Luna, o femeie

Stând la umbra sub un maslin…

Dintr-o data

Vântul s-a pornit

Dintr-un piept fisurat

În spatele zidului amintirii

Astfel toamna a luat locul visului

Si visul a zburat din nou

Întorcându-se pe-al meu pamânt natal…

M-am trezit întrebând:

„O, pamânt natal

Mai ai înca loc pentru un vis…?\"

Vis cosmopolit

Contemplu marea…

Privesc caii viselor

Alergând peste valuri

Precum sclipirile ceresti,

Si angelice vrabii ducând soarele

În pliscurile lor de argint

Cântând în bucuria divina

Cântecul dragostei si al libertatii,

Cântecul vietii…

Navighez cu o coplesitoare bucurie,

Cu pasiunea mea,

Visele mele

Poezia mea

Privind catre cer

În cautarea chipului unicei si singurei mele…

Calatoresc singur precum marea

Fara pasaport

Fara identitate

Fara granite

Fara vami

Lasând în urma

Casa mea,

Limba mea,

Religia mea,

Culoarea pielii,

Grijile mele,

Temerile mele,

Chipul mamei mele

Si cântecul trist…

Ma trezesc în zgomotele avioanelor, tancurilor,

armelor de foc

Atunci înteleg ca visasem…

Poemul virgin

Pe cerul oarbei dorinte

Amagirile întuneca norii cunoasterii

Împiedicându-i sa se reverse

Iar apa adevarului abia de creste

Pierind în ceturi…

Astfel strugurii cuvintelor mele agatati

pe peretele viziunii

împletesc din rasuflarile liliacului

vesmintele odelor…

O, iubita mea

Totul se ascunde

În uimirea poemului virgin

În jurul lui tacerea se raspândeste

Mai profunda decât meditatia

De cum amintesc numele tau

Se raspândeste adânc în suflet

Un cânt al îngerului îndragostit…

Scânteia eterna a iubirii

Dragostea mea

Într-o dimineata umezita de mireasma rasuflarilor noastre

Miracolul bea vinul necazurilor mele

Astfel toate visele sedate cu uitare s-au trezit

Aprinzând memoria spiritului

Cu dorinta pentru tine

Lânga eterna scânteie a iubirii…!

Strabat caile ascunse ale cerurilor

Raspândind margelele de lumina

În gradina Nevazutului

Cuvinte

Nutrind dragostea mea pentru tine si povestea noastra…!

Tunisia – Sirena mea

Salasluiesti în sufletul meu

Inspirându-mi cântul…

Fluier vântului la ureche

Soptind: Te iubesc…!

Astfel, Luna zâmbeste

Lepadându-si toata stralucirea

La picioarele tale…

O, Tunisia, pamânt al mitului

Si-al pasiunii

Vin catre tine

Trudit si ametit…

Ducându-mi bucuria, tristetea

si nebunia…

Nevazut,

Pasesc în padurile de maslini

Fac dragoste cu Luna

Si plec cu un poem

Astfel, florile si vrabiile

stelele si marile

Murmura înlauntrul meu într-un fel

ce mintea mea nu poate nici întelege,

nici percepe…

Privesc valurile strângând la piept

Pletele galbene ale nisipului

Si-mi doresc sa sadesc în tine

Struguri si ciresi

Vrabii si rândunele

Crini si iasomie,

Sa sed ore în sir

Contemplând

Ochii si frumusetea ta,

Sa-ti recit versurile mele nebune

Si sa-ti povestesc despre mare

Si înec…

Acum, ca am descoperit iubirea luminând în inima ta

Lacrimile devin crini

Iar maslinii primesc

Toate vrabiile iubirii

Sa cânte pe ale lor ramuri…

O, Tunisia,

Luna care straluceste vesnic

Îmi ilumineaza constant sufletul

Astfel port vesmintele divinitatii

Recitând poeme de iubire…!

Prezentare si versiune în limba româna: Marius Chelaru

Nr. 07/2011
In Memoriam Mircea Iorgulescu

Comunicat de presă al Consiliului U.S.R.

Premiile „Porni Luceafărul…”

Congresul Naţional de Poezie

A X-a ediţie a Festivalului Internaţional „Zile şi Nopţi de Literatur㔠s-a încheiat

Literatura și exilul
de Gabriel Dimisianu

Pagini de jurnal (15)
de Gheorghe Grigurcu

Versuri
de Gabriel Chifu

Praful orbitor
de Adrian Popescu

Atac la rege
de Nicolae Prelipceanu

EX PONTO nr. 1, ianuarie – martie 2011
de Florea Miu

Mama şi Securitatea în viziunea lui Ion Zubaşcu
de Nichita Danilov

Cartea lui Vale-Deal
de Dumitru Chioaru

Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon

Poezie maximalistă
de Paul Aretzu

Lumini şi umbre italo-transilvane
de Ioan Lascu

Unelte de adormit spaima
de Gabriela Gheorghişor

Poveste din Bucovina
de Gabriel Coşoveanu

Spaimă, dezgust, ură
de Bucur Demetrian

Iubirile şi aventurile unui gambler
de Daniela Firescu

Un etnolog îndrăgostit de Bucovina
de Luiza Barcan

Un salt în altar
de Adam Puslojic

Poeme
de Dragoliub Firulovic

Englezeşte cu profesor sau Domnişoara Margareta
de Constantin M. Popa

Poeme
de Ion Munteanu

Ştefan Drăghici (II)
de Mircea Bârsilă

Invitaţie la introspecţie
de Florin Caragiu

Comedia sexualităţii
de Octavian Soviany

Poezie
de Constantin Preda

Poezie
de Nicolae Firuleasa

Un antiteoretic
de Ion Buzera

Kant, contemporanul nostru
de Adrian Niţă

Pedeapsa
de Constantin Pădureanu

Ramuri bate Luceafărul şi balurile guvizilor neptunieni
de Marius Ghica

Un excelent parcurs istorico-diplomatic
de Florea Miu

Elementele de actualitate ale filosofiei lui Iosif Brucăr
de Ştefan Vlăduţescu

Mihail Trifan şi Silviu Bârsanu la Muzeul de Artă din Arad
de Cătălin Davidescu

Semnal editorial
de Mihai Duţescu

Poeme
de Munir Mezyed

© 2007 Revista Ramuri