EX PONTO nr. 1, ianuarie – martie 2011

Subintitulată „text / imagine / metatext” – semn al unui salutar sinergism creator - , revista trimestrială EX PONTO ne oferă, iarăşi, substanţiale contribuţii în mai toate direcţiile literaturii de azi, mai mult sau mai puţin surprinzătoare, dar cu evident accent pe ideea necesarei continuităţi a valorilor. În editorialul său, scriitorul Ovidiu Dunăreanu surprinde indicibila precaritate în care se săvârşeşte actul culturii române de ieri şi de azi, îndeosebi în provincie. Lumea «funcţionarilor culturali de provincie» dinainte de ’89, a cameleonilor înşelători şi primitivi, a oportuniştilor agresivi, a lătrăilor şi lichelelor, nu s-a stins. „Astăzi, în aceeaşi provincie, la două decenii de la revoluţia din ’89, asist cu stupefacţie la avântul şi instaurarea în spaţiul culturii şi nu numai, ca altădată, a mediocrităţii subversive, a nonvalorilor înveninate, a confuziilor şi ambiţiilor deşarte, a anacronismului şi fanfaronadei. (...) Valorile autentice sunt contestate, defăimate şi alungate, locul lor fiind ocupat cu obrăznicie de tot soiul de cabotini, mitomani şi închipuiţi”.

De şapte ani şi jumătate, când s-a înfiinţat, publicaţia constănţeană nu şi-a abandonat niciodată crezul, militând pentru arta (încă) necontaminată de virusul minimalismului şi superficialităţii, cum se vede şi în acest număr din care spicuim: evocări despre Brâncuşi de Lucian Gruia şi Marius Marian Şolea, la împlinirea a 135 de ani de la naşterea marelui sculptor; remarcabile comentarii de Al. Săndulescu, Liviu Grăsoiu, Florentin Popescu; interviu cu poetul George Vulturescu („Scrisul este echilibrul meu”); abordări critice de Nicolae Mecu („Un memorial al încântărilor şi terorii”) sau Ana Dobre („Trecerile şi pe-trecerile poetului Liviu Ioan Stoiciu”; „Cerul din lacrimile poetului Florea Miu”); Mircea Dinutz despre „veacul de pomină XX”; poeme de Iulia Pană, Cristian Eso, Aura Cumita, Iuliana Paloda-Popescu, Veronica Stănei-Macoveanu, Tania Nicolescu; teatru de Nicoleta Voinescu („Recviem pentru MarinaŢvetaeva”); interferenţe sentimentale de Constantin Novac; jurnal de călătorie, traduceri, muzică şi imagine. Toate acestea, într-un tom cu largă vedere spre bun gust şi rafinament în conţinut şi în prezentarea grafică.