Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Mircea Eliade și gândirea mitică

        de Ionel BUȘE

(Un colocviu internațional dedicat Centenarului Mircea Eliade)

 

Ultimele decenii ale secolului XX, ca urmare a căderii Cortinei de fier, au determinat schimbări importante în viața politică a lumii. Conceptul de mondializare a devenit un leitmotiv în acești ani, cu toate transformările pe care acesta le implică sub aspect social, economic, în imaginarul colectiv, într-o epocă a drepturilor omului, dar și a recrudescenței terorismului și a schimbării raportului de forțe pe plan mondial. Nu numai ideea de Europă politică, dar și culturală, a suferit transformări esențiale. Poate de aceea Edgar Morin, într-o cunoscută lucrare apărută în 1981, Pour sotir du XX-e siecle, se întreba asupra destinului lumii la sfârșitul ultimului secol. Ea ar putea fi completată de răspunsul la întrebarea : cum construim secolul XXI ? Care este omul prefigurat de mondializare ? Ce fantasme ideologice ne amenință? Redescoperirea simbolului și a semnificațiilor uitate ale tradițiilor culturale mai joacă ele astăzi vreun rol? Care sunt ecourile operelor lui Carl G. Jung, Gaston Bachelard sau Mircea Eliade la început de mileniu ?

Aproape toate dicționarele de mitologie îl descriu pe Mircea Eliade ca istoric al religiilor, hermeneut al mitului sau specialist în mitologie comparată. Există voci care vorbesc de antropologia lui Mircea Eliade, cum există critici recenți care văd în lucrările sale de istoria religiilor orientări tradiționalist-metafizice sau chiar ideologice. Dincolo de toate acestea, Georges Dumézil numea opera lui Mircea Eliade, în prefață la Images et symboles, «una dintre cele mai originale ale timpului nostru care nu ne lasă să uităm că autorul ei a fost și rămâne un scriitor și un poet» (Images et symboles, Gallimard, 1997, p.5).

Considerat unul dintre fondatorii noțiunii de imaginar, alături de Gaston Bachelard, Gilbert Durand, Henry Corbin, Mircea Eliade este un gânditor erudit tradus în 18 limbi, o personalitate complexă care a marcat fundamental studiul religiilor și al miturilor în secolul XX. Istoric și filosof al religiilor, el este legat de universul imaginilor și simbolurilor arhaice, dar și de cel al literaturii și, în special, al literaturii fantastice. Această dublă vocație, caracteristică și lui Bachelard, de dublu căutător de simboluri în mitologie și literatură, este expresia unei gândiri care ne dezvăluie și un nou tip de abordare antropologică. Într-o epocă în care se anunță tot mai des « moartea omului », după o cunoscută expresie a lui Jean Brun, Eliade își exprimă dorința de a nu renunța la noțiunea de umanism. Istoricul religiilor nu are în vedere însă subordonarea cercetărilor sale «ismelor» metafizice sau sociologismului pozitivist, ci înțelegerea ideii de ființă istorică prin recuperare hermeneutică a anumitor semnificații uitate ale universurilor simbolice religioase. Redescoperirea Celuilalt, a lui homo religiosus, într-o epocă din ce în ce mai secularizată, pune problema resurselor regenerării spirituale a omului. Pornind de la ideea că originile conștiinței sunt de natură religioasă, ceea ce Carl Gustav Jung desemnase prin termenul de inconștient colectiv, redescoperirea simbolului, crede Mircea Eliade, poate duce la redefinirea condiției umane și la depășirea așa-numitelor crize de identitate ale omului recent. Noul model de raționalitate exprimă, în acest sens, ceea ce filosoful Eliade intuia cu mai bine de o jumătate de veac în urmă : «Suntem pe cale de a înțelege astăzi un fapt pe care secolul al XIX-lea nu putea nici măcar să-l prevadă : că simbolul, mitul, imaginea țin de substanța vieții spirituale, că le putem camufla, mutila, degrada, însă niciodată extirpa» (Op. cit., p. 12).

Depășirea gândirii factuale a predecesorilor săi (Georges Frazer, Van der Leuw etc.) și apropierea de o filosofie a sacrului deschide astăzi noi direcții de cercetare în hermeneutica simbolismului religios și a importanței acesteia pentru redefinirea raționalității. În această direcție, întâlnirile hermeneutului, istoric al religiilor, cu simbolurile trebuie să devină „creatoare”, ca, de altfel, orice întâlnire dintre Identitate și Alteritate. Or, dacă omul modern a făcut un exces din reprimarea mitului și a imaginii prin sacralizarea unei raționalități identitare, acest lucru trebuie reevaluat. Pentru cei care admit realitatea imaginarului și semnificația creativității, ar putea însemna, scrie Rennie, citându-l pe Mircea Eliade „cea mai mare libertate pe care omul și-o poate închipui: libertatea de a interveni chiar și în alcătuirea ontologică a universului.” (Reconsiderându-l pe Eliade, Criterion Publishing, Co, Inc USA, 1999, p. 264).

Interesul istoricului religiilor pentru antropologia imaginarului și redefinirea raționalității astăzi reprezintă și obiectivele principale ale Colocviului internațional « Mircea Eliade et la pensée mythique », dedicat centenarului istoricului religiilor, colocviu care are loc în perioada 24-25 mai la Universitatea din Craiova (organizat de Centrul de Studii asupra Imaginarului și Raționalității «Mircea Eliade » al Universității din Craiova și Institutul de Cercetări Filosofice Lyon III în colaborare cu Centrul «Gaston Bachelard», Universitatea Bourgogne, Asociația «Amis de Gaston Bachelard», Dijon, Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă și revista Lumină lină din New York, CDST - Universitatea din Craiova și Fundația Alfa - Cluj).

 Potrivit conferințelor anunțate, colocviul acordă o atenție specială diverselor abordări ale imaginarului întreprinse de Cercul de la Eranos (Carl G. Jung, James Hillman, G. Bachelard, Gilbert Durand, Henri Corbin, Mircea Eliade etc.), care, după cum mărturisește Gilbert Durand,  «era însuflețit de credința platoniciană într-un realism primordial al imaginii, într-o valoare kerigmatică a mitului» (Figuri mitice și chipuri ale operei, Nemira, Buc., p.1998, p.12).  De asemenea, ele exprimă dorința de valorizare a operei eliadiene de către științele umane din acest secol prin tendințele acestora spre interdisciplinaritate, la care se adaugă, în mod firesc, exegezele creației sale literare.

Printre participanții la colocviu se află filosofi, antropologi, sociologi, esteticieni, din țări precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Brazilia. Unii dintre aceștia sunt cunoscuți în România. Este vorba de cei pe care Centrul «Mircea Eliade» i-a promovat și tradus: Jean-Jacques Wunenburger profesor de filosofie la Universitatea Lyon III, fondator al Centrului «Gaston Bachelard» din Dijon, Doctor Hono­ris Causa al Universității din Craiova și Maryvonne Perrot, profesor, director al Centrului «Gaston Bachelard» al Universității din Bourgogne, ambii participând în 1998 la inaugurarea CSIR «Mircea Eliade» de la Universitatea din Craiova, Jean Libis președinte al  Asociației «Amis de Gaston Bachelard» din Dijon și Bar-sur-Aube, Jean-Pierre Sironneau, profesor emerit la Universitatea Pierre Mendez din Grenoble, sociolog, specialist în religii politice, Bruno Pinchard, profesor de filosofie  la Universitatea Lyon III. De asemenea, participa profesori și cercetători interesați de opera lui Eliade : Joel Thomas profesor la Universitatea din Perpignan, Alberto Felipe Araujo și Sergio Sousa – Universitatea Minho, Braga, Pilar Perez, Universitatea Autonomă din Madrid, Elda Rizo UESPE, Estadual Paulista Araraquara din Brazilia, Sonia Rovito, Universitatea Arcavacata di Rende din Calabria și Renato Bocali, Universitatea Liberă din Milano. La aceștia se adaugă cunoscuți cercetători români ai imaginii și imaginarului (Sorin Alexandrescu, nepot al lui Mircea Eliade, Director al Centrului de Studii asupra Imaginii (CESI), profesor la Universitatea din București și Universitatea din Amsterdam și Corin Braga, director al Centrului de Studii asupra Imaginarului «Phantasma», Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj), membrii titulari ai Centrului de Studii asupra Imaginarului și Raționalității « Mircea Eliade », Universitatea din Craiova (Ionel Bușe – director CSIR, Ion Ceapraz, Ioan Lascu, Cătălin Stănciulescu), membrii asociați (Sabin Totu, Dorin Ciontescu - Samfireag, Ștefan Melancu, Marian Bușe), colaboratori (Edmond Defecheraux, Marius Ghica, Cătălin Ghiță, Lorena Păvălan, Adriana Neacșu, Laura Codrina Ioniță, Gabriela Boangiu) și doctoranzi (Andreea Andrei și Constantin Mihai).

Colocviul «Mircea Eliade et la pensée mythique» este întregit de o masă rotundă despre raportul dintre știință și religie în pragul marilor provocări ale secolului XXI și de un Simpozion «Mircea Eliade», am spune un frate geamăn al colocviului de la Craiova, care va avea loc în diaspora românească, la New York, două săptămâni mai târziu.

Nr. x/200x
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2006

Lada de zeghe
de Anton JUREBIE

„Scriitorul și criticii săi“

Rezerve de entuziasm
de Gabriel Chifu

Mircea Eliade și gândirea mitică
de Ionel BUȘE

Trecerea Rubiconului
de Gabriel Dimisianu

Între trei continente
de Ioan LASCU

Urletul exasperării
Gabriela GHEORGHIȘOR

Lucrare întru rostul poeziei
Florea MIU

Paradigma feminității
Paul ARETZU

Centura de castitate
Bucur DEMETRIAN

O nație fantastă
Dania-Ariana MOISA

...și peste toate sunt o carte...
Ioana DINULESCU

Chenare cu îngeri
Valeria Manta TĂICUȚU

În căutarea fericirii (pierdute?)
Gabriel COȘOVEANU

Ale tinereții valuri… poetice
Luminița CORNEANU

Arta și știința
de Nicolae Prelipceanu

Aprilie, o aniversare, o carte
de Adrian Popescu

Teama
Anahit TOPCHYAN

Dimoviana (II)
de Dan Cristea

G. Călinescu, prozatorul
Marian Victor BUCIU

Corintul începe seria poeților. Primul pe listă, Ioan Es. Pop
de Horia Gârbea

Vladimir Dobocan
Emil Mladin

Inefabilul melancoliei
Petre CIOBANU


Daniel MUREȘAN


Iulian CARAGEA

IUBIRE ȘI LEGE MORALĂ. SUFERINȚELE TÂNĂRULUI WERTHER(I)
Ion MILITARU

Nu poți să pleci
Horia DULVAC

Adânc pe adânc
Ioana DINULESCU

Pământul văzut de sus
Mircea GHIȚULESCU

Mihai Stănescu între trecut și prezent
Cătălin DAVIDESCU

Henri Zalis - la ceas aniversar semnificativ
Mircea MOISA

Flori duhovnicești pentru mitropolitul Nestor Vornicescu
Tudor NEDELCEA

Patriotismul azi
Toma GRIGORIE

Vasili KANDINSKI (1866–1944)
Traducere și prezentare de Leo BUTNARU

© 2007 Revista Ramuri