Medicina craioveană. Tradiţie şi instituţii

Lucrarea Medicina craioveană. Tradiţie şi instituţii (Editura Medicală Universitară Craiova, 2025) ne orientează, prin chiar titlul său, aşteptările de lectură către un fond pitoresc al lumii medicale craiovene, surprinsă în evoluţie.Elaborată de o echipă de medici şi coordonată de Tudorel Ciurea, Alin Gabriel Ionescu, Xenia Negrea, cartea este alcătuită din 10 capitole, care urmăresc evoluţia profesiei medicale, din zorii săi, până în zilele noastre, când medicul oraşului este înlocuit de spitale, organizaţii de reglementare de educaţie continuă, de impulsionare a cercetării. În ciuda caracterului său monografic, orizontul cultural nu este limitat la zona Olteniei, ci, acolo unde este nevoie, sunt adăugate note despre alte regiuni, pentru a plasa istoria şi evoluţia într-un context mai larg, naţional, cât şi internaţional.

Paleta largă de autori, experţi medicali cu specializări diverse, multiple funcţii de conducere, atât în cadrul instituţiilor de învăţământ universitar medical, cât şi al organizaţiilor medicale, alături de o specialistă în cunoaştere şi comunicare academică, asigură o expertiză cuprinzătoare asupra temei principale, medicina craioveană, care este privită din perspectivă istorică, instituţională, biografică, educaţională, dar şi etică.

Cartea apare în contextul inaugurării noului sediu al Colegiului Medicilor Dolj – Casa Medicului şi a Farmacistului, ale cărui scopuri sunt în armonie cu esenţa cărţii, şi anume „să constituie un spaţiu de dialog şi colaborare între medicii şi farmaciştii din Craiova, pentru promovarea formării iniţiale şi continue a medicilor” (p. 122).

Se începem cu explorarea primelor forme de activitate medicală în regiunea Olteniei, din perioada romană până în secolele următoare. „Până în secolul al XVIII-lea, în comuna Craiova, nu au funcţionat spitale” (p. 16), urmând a se povesti despre leacurile băbeşti, transmise din strămoşi, aplicate de aşa-numitele „doctoroaie” ale vremurilor, bolnavilor aflaţi în necesitate.

Diferenţele sociale erau covârşitoare: „Familiile boiereşti, în caz de boală, fie se deplasau să se trateze în străinătate, unde existau spitale, fie îşi angajau medici, care veneau în ţară să îi trateze” (p. 16). Obedeştii erau o astfel de familie, dar ale căror privilegii şi eforturi s-au dedicat scopurilor filantropice, îngrijindu-se de educaţie şi sănătate. Astfel, au contribuit la construcţia Bisericii care le poartă numele, Şcolii Obşteşti, dar şi a unui prim spital temporar pentru bolnavi şi săraci.

Trasarea istoriei învăţământului medical craiovean ne dezvăluie începuturile într-o perioadă de grea încercare, epidemiile de ciumă şi holeră, având drept rezultat „Şcoala pentru instruirea felcerilor şi subfarmaciştilor din serviciul militar în vederea prevenirii şi tratării ciumei şi holerei”, apoi încercările ambiţioase a numeroase personalităţi, încununate cu succes, de a înfiinţa Facultatea de Medicină în cadrul Universităţii din Craiova, în 1970, ulterior separarea acesteia şi crearea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, în 1998.

Sunt prezentate dovezi istorice, identificabile în documentele de arhivă, certificând validitatea informaţiilor, dar şi numeroase vederi de epocă ale instituţiilor, care ne oferă experienţa unei călătorii ce transcende coordonatele temporale.

Plinul de fascinaţie al evoluţiei instituţiilor medicale şi profesiilor din Craiova, evidenţierea rolului modelator al domnitorilor şi al iniţiativelor publice şi private în organizarea sanitară, pot fi toate considerate cărămizile de construcţie ale unei „clădiri” care să reprezinte patrimoniul craiovean, prin ferestrele căreia putem privi spre viitor. Cartea se adresează tuturor celor care vor să descopere această clădire şi această profesie, pentru bogăţia ei simbolică şi arhitecturală, dar şi celor care vor să privească viitorul prin filtrul trecutului.

În esenţă, curiozitatea de a găsi echivalentul din prezent al spitalelor acelor vremuri sau, invers, de a evidenţia în spitalele zilelor noastre amprenta vremurilor trecute, transformă lectura documentară într-o antrenantă aventură a descoperirii.