Un „serial“ istoric mirobolant

Simona Antonescu s-a înscris, încă de la debutul din 2015, pe culoarul prozei de inspiraţie istorică. Nici în cazul ei, precum al Florinei Ilis, nu se poate vorbi de o incluziune generaţionistă. Scriitoarea revitalizează, de regulă, modelul canonic al prozei istorice sadoveniene, cu o viziune neoromantică, (discret) mitizantă a ethosului naţional, cu o frază unduioasă, adesea poetică. După romanele pentru oameni mari, s-a gândit să-i încânte şi pe cei mici, prin seria „Istoria povestită copiilor“ (apărută iniţial la Nemi, din cadrul grupului editorial Nemira, şi reeditată la Polirom, începând din 2024). La Editura Polirom au fost publicate până acum: volumul 1, Decebal şi un solomonar misterios, volumul 2, Nobilul Aethicus şi o călătorie în jurul lumii, volumul 3, Menumorut şi minele de aur de la Roşia Montană, şi se află în pregătire volumul 4: Litovoi şi şcoala Solomonarilor.

Amintind principiul latin utile dulci, „lecţiile“ de istorie a românilor sunt îmbrăcate în haina poveştilor cu aventuri, mistere şi întâmplări fabuloase. Ilinca şi Călin, doi gemeni în vârstă de 7 ani, descoperă în podul casei un cufăr cu „minuni“ din alte vremuri: nu doar haine vechi, mâncate de molii, ci şi un manuscris miraculos. Manuscrisul Gemenilor şi peceţile de mărgean făceau parte din legenda familiei, povestită progresiv celor doi fraţi de către bunicul Zosim. Ca într-un basm, de data aceasta postmodern, încălcarea unei interdicţii (lectura înainte de apusul soarelui) atrage după sine dispariţia numelor din manuscris. Astfel se naşte intriga sau factorul declanşator al acţiunii. Cu ajutorul unui descântec, cufărul devine o cutie fermecată a teleportărilor, un portal pentru extraordinare călătorii în timp şi spaţiu, în căutarea gemenilor: de la Dacia antică a lui Decebal la Histria romanizată a anului 470, din Evul Mediu (epocile lui Menumorut şi Litovoi, apoi vremea domnitorilor de blazon naţional eroic: Vlad Ţepeş, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara), până în perioada modernă a regilor (Regina Maria, Regele-copil Mihai I).

Istoria se împleteşte cu legenda, iar informaţia etnologică se asociază cu mitologia, într-un mirobolant „serial“ iniţiatic pentru copii. Pentru cititorii maturi, Manuscrisul Gemenilor ar putea fi un intertext la manuscrisul de zodii al lui Dionis, tot o carte magică, mediatoare pentru regresiunea temporală a personajului romantic eminescian.