Un triptic despre libertate

I-l datorăm lui Timothy Snyder. Îl avem (şi) în limba română. Ca de obicei: ce e despre „egalitate” (ghilimelele se impun din mai multe motive) e mult mai intuitiv şi sună mult mai frumos (sună doar – căci, în realitate, nu e aşa!) decât ce e despre libertate. Tocmai de aceea, e bine să privilegiem discursul despre libertate. O notă: toate cele trei cărţi ale acestui triptic au fost publicate la Editura Trei. Desigur, opţiunea pentru această linie de discurs precum e cea pe care ne-o arată cele trei cărţi convocate aici nu e întâmplătoare şi din motivul evident că acest număr de revistă apare în luna decembrie, o lună a unei – măcar promise – libertăţi...

Iată, mai întâi, cine e omul nostru: Timothy Snyder este un istoric american de marcă, cu o voce distinctă în viaţa publică. Profesor de istorie la Universitatea Yale, unde deţine catedra Bird White Housum, şi membru permanent al Institutului de Ştiinţe Umane de la Viena, el este autorul mai multor lucrări importante, încununate cu premii prestigioase, dedicate istoriei Europei de Est, naţionalismului, totalitarismului şi holocaustului. Printre acestea se numără Bloodlands: Europe Between Hitler and Stalin şi Black Earth: The Holocaust as History and Warning. Cărţile sale sunt traduse în zeci de limbi şi publicate în tiraje impresionante. Snyder e la acest moment unul dintre nu numai marii istorici (inclusiv ai ideilor) ai lumii, ci şi un director de conştiinţă. Cu atât mai mult, consideraţiile sale despre libertate – multe dintre ele, încercănate – sunt cu atât mai preţioase.

Drumul spre nelibertate. Cu un focus triplu: Rusia, Europa, SUA. Există două linii de discurs esenţiale, de neevitat, pentru o bună înţelegere a acestei cărţi. Prima: T. Snyder are drept premisă ideea că după Războiul Rece s-a instaurat la Vest un optimism conform căruia democraţia liberală şi economia de piaţă sunt de neînvins şi de neclintit. Marele istoric denumeşte această mentalitate „politica inevitabilităţii” („politics of inevitability”). A doua: Snyder identifică o altă paradigmă, mult mai problematică – „politica eternităţii” („politics of eternity”); pe aceasta, o asociază – de fapt, e asociată! – cu regimuri autoritare sau semi-autoritare: cineva creează un discurs al victimelor, al ameninţării permanente, al întoarcerii ciclice la un trecut mitizat. Chiar şi în timpuri de aparentă acalmie, „politica inevitabilităţii” şi „politica eternităţii” stau într-un raport de contradicţie. Snyder apreciază că Vestul a pariat pe inevitabilitate (traducere liberă şi populară: „da, liberalismul va câştiga”), în timp ce Rusia şi alte mişcări autoritare se bazează pe eternitate (cum ar veni: „suntem întotdeauna sub ameninţare”, „revin vremurile bune”, „duşmanul e mereu aici”). O notă aparte pe care o pune în joc Snyder în demonstraţia sa de aici: pentru Rusia, în condiţiile în care nu poate să devină egală la putere economic sau tehnologic cu Vestul, strategia nu este să câştige direct, ci să slăbească Vestul. Şi implicaţiile, în condiţiile în care, în materie de manipulare şi propagandă, Rusia este, cu adevărat, un mare jucător: eroziunea instituţiilor democratice, subminare a adevărului, polarizare socială. Acestea, în criză, provoacă implicaţii şi mai adânci: sunt puse în pericol valorile fundamentale – adevărul, egalitatea, individualitatea.

Aşadar, ne spune Snyder, democraţia nu e un dat – a gândi că aşa stau lucrurile e periculos şi înseamnă a ne complace în consum de proiecţii, nu consum de realitate. Foreign Affairs ne spune despre această carte: „Dintre toate cărţile care încearcă să explice actuala criză a democraţiei liberale occidentale, niciuna nu este mai elocventă sau alarmantă decât Drumul spre nelibertate a lui Snyder.”

Important: cartea e publicată, în ediţie originală, în 2018; în limba română, în traducerea lui Ciprian Şiulea, ea ne parvine în 2021. Înainte de începerea războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Aceste detalii sunt de consemnat pentru a marca şi următorul fapt: ce a urmat după 2021 e dovada faptului că T. Snyder a văzut foarte bine, a văzut departe...

„Să nu te supui anticipat”; „Să aperi instituţiile”; „Să te fereşti de statul cu partid unic”; „Să îţi asumi responsabilitatea pentru cum se înfăţişează lumea”; „Să respecţi etica profesională”; „Să te temi de trupele paramilitare”; „Să cântăreşti bine lucrurile, dacă trebuie să porţi o armă”; „Să ieşi în evidenţă”; „Să te porţi frumos cu limba noastră”; „Să crezi în adevăr”; „Să investighezi”; „Să priveşti oamenii în ochi şi să stai de vorbă cu ei”; „Să fii prezent fizic în viaţa politică”; „Să îţi creezi o viaţă privată”; „Să îţi aduci contribuţia la cauzele bune”; „Să înveţi de la colegii tăi din alte ţări”; „Să recunoşti cuvintele periculoase”; „Să îţi păstrezi calmul când survin lucruri inimaginabile”; „Să fii patriot”; „Să fii cât de curajos poţi”. Adică – în Despre tiranie: douăzeci de lecţii ale secolului XX.

Fără să îl citeze explicit pe R. Reagan, T. Snyder (care se cam fereşte să citeze şi să fie asociat cu numele de rezonanţă ale republicanilor/ conservatorilor americani – parţial, de înţeles, dacă e să luăm în calcul lista mare de aberaţii recente produse de aceştia) scrie, în aceeaşi linie cu marele preşedinte şi vizionar politic american: „Libertatea nu e niciodată la mai mult de o generaţie distanţă de dispariţie. Nu am transmis-o copiilor noştri prin sânge. E nevoie în permanenţă să lupţi pentru ea, să o protejezi”. Pentru că: libertatea, în fond, nu e ceva garantat, ci e ceva, mereu, de apărat. Pentru că: tirania nu porneşte, de regulă, cu o paradă a tancurilor în stradă, ci, de fapt, cu paşi subtili: obedienţă anticipată, slăbirea instituţiilor, controlul simbolurilor, degradarea limbajului, erodarea adevărului. Dar – şi aici e sau poate fi avantajul nostru: „istoria nu se repetă, dar ne instruieşte”!

Autorul cărţii spune aşa: „Părinţii Fondatori ai Americii au încercat să ne ferească de ameninţarea pe care o ştiau, tirania care biruise democraţia antică. Astăzi, ordinea noastră politică se confruntă cu noi ameninţări, deloc diferite de totalitarismul secolului XX. Nu suntem mai înţelepţi decât europenii care au văzut democraţia căzând pradă fascismului, nazismului sau comunismului. Singurul nostru avantaj este că putem învăţa din experienţa lor. Acum este momentul potrivit să facem acest lucru”.

Sau – ar fi momentul potrivit să facem acest lucru, să nu refuzăm aceste lecţii foarte importante, cu atât mai mult cu cât amenajarea libertăţii (în sensul arhitecturii regimurilor politice) se dovedeşte, de la an la an, o întreprindere din ce în ce mai anevoioasă.

În fine, o carte – o a treia carte, cea mai recentă de altfel, a acestui fascinant autor: care e un fel de busolă pentru ideea de libertate. Despre tiranie e – în 20 de lecţii admirabile – despre ce e periculos să facem, astfel încât să ne amanetăm libertatea. Aceasta, dimpotrivă, scrisă în oglindă, este despre ce putem să facem şi despre ce se cuvine să facem în aşa fel încât să (ne) construim libertatea şi să (ne-)o consolidăm; poate chiar şi despre ce trebuie să facem pentru ca să nu o pierdem. Aşadar, cu trimitere directă la un clasic al liberalismului, John Stuart Mill: Despre libertate. În cartea în care autorul începe prin a-şi propune să salveze acest cuvânt („de la folosire excesivă şi abuzivă”) – libertate: el însuşi fragil, aşa cum tot fragilă este şi realitatea pe care o descrie.

„În momentul în care crezi că libertatea îţi este dăruită, ea dispare” – fraza aceasta este una de boltă pentru arhitectura – fastuoasă şi foarte bine strunită – demonstraţiei lui T. Snyder din această carte. Şi, imediat lângă ea, o alta (de data aceasta, şi cu valoare de avertisment): „dacă asociem libertatea cu forţe exterioare, iar cineva ne spune că lumea exterioară reprezintă o ameninţare, sacrificăm libertatea pentru siguranţă. Acest lucru are sens pentru noi deoarece în inimile noastre am fost deja lipsiţi de libertate. Noi credem că putem schimba libertatea pentru siguranţă. Aceasta este o greşeală fatală”.

Nu în ultimul rând, două referinţe prestigioase despre această carte. Anne Applebaum: „Timothy Snyder este unul dintre cei mai originali şi pătrunzători gânditori pe care îi avem astăzi, dedicaţi istoriei Europei, politicii americane şi, acum, libertăţii. Oricine este preocupat de libertate – ce înseamnă aceasta şi cum o putem prezerva – ar trebui să citească această carte“. Şi Financial Times: „Un manifest oportun pentru timpurile noastre periculoase… Snyder ştie cât de preţioasă şi fragilă este libertatea pentru că a cercetat-o, iar în Ucraina chiar a văzut direct ce i se poate întâmpla unui popor când despoţii încearcă să i-o confişte… Cunoaşterea tiraniei este esenţială în analizarea libertăţii. Dar cartea lui Snyder merge dincolo de istorie… ceea ce o face bogată intelectual, şi totuşi personală“.

Aşadar, afirmaţie valabilă cu privire la toate cele trei volume (doar) survolate aici: e de luptat! Mereu e de luptat pentru libertatea noastră! Pentru că, adesea, aceia care subvenţionează şi protejează „drumuri către servitute” sunt mult mai mulţi...