| Articole |
| Versiunea PDF |
| Evenimente |
| Premii |
Revista RAMURIApare lunar la Craiova, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. A luat fiinta la 5 decembrie 1905, în Craiova, din initiativa lui Constantin Saban Fagetel si Dumitru Tomescu, doi adolescenti entuziasti, la acea data înca elevi ai liceului "Traian" din Turnu-Severin. Revista a aparut sub directia unui comitet, ca "revista literara lunara", având ulterior aparitie bilunara (din 1908) sau saptamânala (din 1910). Orientarea sa initiala se circumscrie directiei autotohtonist-traditionaliste promovate de "Samanatorul" lui Nicoale Iorga, care aparuse cu patru ani înainte, la 2 decembrie 1901. La 1 ianuarie 1915, "Ramuri" fuzioneaza cu "Drum drept", luând denumirea acesteia si avându-l ca director pe Nicolae Iorga, pâna în 1927. Aparitia sa a cunoscut si sincope: în 1918 nu a aparut din cauza razboiului, între 1930-1933 din motive financiare, iar în 1947 îsi înceteaza aparitia pe o perioada de aproape doua decenii. În primele decenii de aparitie, în paginile sale au semnat scriitori de prima linie ai literaturii române: Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Elena Farago, Ioan Slavici, B.P. Hasdeu, Victor Eftimiu, Mihail Dragomirescu, Vasile Conta, Aron Cotrus, N. Davidescu, D. Anghel, St.O. Iosif, Sextil Puscariu, Cezar Petrescu, Zaharia Stancu, Ion Marin Sadoveanu, Pamfil Seicaru, C. Radulescu-Motru, Al. Dima, Romulus Vulcanescu, Ion Minulescu, George Topârceanu, Emil Gârleanu, Lucian Blaga, Gib I. Mihaescu, Radu Gyr, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Tudor Vianu etc. Un nou suflu programatic este imprimat revistei la sfârsitul primei perioade de aparitie (1905-1947), când revista nu mai este deschisa "exclusiv literaturii, ci culturii în general, creatiei românesti si problemelor sociale", cum afirma C. S. Fagetel în primul numar din 1947. Scriitorilor mentionati li se adauga, în acest moment, nume precum Vasile Voiculescu, Victor Papilian, Al. Dima, Ovidiu Papadima, T. Paunescu-Ulmu, C.D. Papastate, Victor Eftimiu, Petre Stati, Ion Zamfirescu, Ion Caraion si altii. În august 1964 Ramuri este reînfiintata în serie noua, avându-l ca redactor-sef pe Ilie Purcaru (1964-1969). Au urmat, la conducerea sa, Alexandru Piru (1969-1976), care a imprimat revistei un accentuat spirit critic, un interimat asigurat de adjunctul acesteia, Romulus Diaconescu (1976-1977), apoi Marin Sorescu (1978-1990), care îi impune un spirit polemic si care iese din tiparele ideologice ale acelui moment, un spirit liber, contrapus canoanelor dogmatice, orientat exclusiv catre creatia literar-artistica. Din 1991, revista este condusa de Gabriel Chifu, cunoscând o larga deschidere spre cultura nationala si universala, spre dezbaterea de idei si sincronizarea la curentele moderne, directie pe care o urmeaza si în prezent. În paginile noii serii, dinainte si de dupa 1989, se regasesc nume importante ale literaturii române contemporane: Stefan Banulescu, D.R. Popescu, Nichita Stanescu, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, Ilie Constanin, Gheorghe Grigurcu, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Paul Anghel. Marin Sorescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Eugen Negrici, I.D. Sîrbu, Radu Petrescu, D. Tepeneag, Mircea Ivanescu, St. Augustin Doinas, Ion Mircea, Adrian Popescu, Marta Petreu, Gabriel Dimisianu, Nicolae Prelipceanu, Dan Cristea, Alex. Stefanescu, Daniel Cristea-Enache etc. Tot aici semneaza: Marin Preda, Al. Philippide, Hortensia Papadat-Bengescu, Adrian Maniu, Perpessicius, G. Calinescu, Serban Cioculescu, Ion Barbu, Geo Dumitrescu, Camil Petrescu, Ion Negoitescu, Virgil Nemoianu, V.G. Paleolog, Gelu Naum, Ion Alexandru, Adrian Marino, Leonid Dimov, Constantin Noica, Al. Piru, Dimitrie Stelaru, Emil Botta, D. Ciurezu, Petre Pandrea, C.S. Nicolaescu-Plopsor, Al. Balaci, Dan Zamfirescu, A.E. Baconsky, Geo Bogza, N. Steinhardt, Mihai Sora, D. Staniloaie, Monica Lovinescu, Octavian Paler, Bujor Nedelcovici, N. Breban, Al. George, Mihai Zamfir, Irina Mavrodin, dar si alte generatii de scriitori importanti precum: H.R. Patapievici, M. Mihaies, Laurentiu Ulici, Mihai Sin, Dan Laurentiu, Gabriel Chifu, Mircea Dinescu, Vladimir Tismaneanu, Matei Calinescu, Constanta Buzea, Mircea Ciobanu, Gabriela Melinescu, Mircea Horia Simionescu, Al. Ivasiuc, Mihai Ursachi, Ileana Malancioiu, Ion Baiesu, Gabriela Negreanu, Fanus Neagu, Eugen Barbu etc.. Sunt prezenti, de asemenea, scriitori originari din Oltenia sau stabiliti aici, afirmati sau în plina afirmare: Ovidiu Ghidirmic, Gr. Traian Pop, Dorin Teodorescu, Daniela Crasnaru, Ileana Roman, C.S. Nicolaescu-Plopsor, Ilie Purcaru, Marin Besteliu, Florea Miu, Patrel Berceanu, Ioana Dinulescu, Gabriel Cosoveanu, Romulus Diaconescu, Aurel Antonie, Paul Aretzu, Marius Tupan, Marian Draghici, Ionel Buse, Bucur Demetrian, Nicoale Coande, M.V. Buciu, Petre Dragu, Benedict Ganescu, Florea Firan, Ilarie Hinoveanu, Haralambie Ganescu, Mihai Pelin, Mihai Dutescu, Ioan Lascu, George Popescu, C.M. Popa, Mircea Moisa, Nicoale Diaconu, Marius Ghica, C. Barbu, Florin Oncescu, Constantin Urucu, Augustin Cupsa, Cornel Mihai Ungureanu, Ion Maria etc. Un moment aparte al revistei îl constituie suplimentul literar Povestea vorbei, realizat de Miron Radu Paraschivescu în anii 1966, 1967, 1968, care a lansat nume importante ale literaturii române de mai târziu, precum Vintila Ivanceanu, Nora Iuga, Sebastian Reichman etc. Anul 2005 a marcat împlinirea unui secol de la înfiintarea revistei, prilej cu care a fost editat primul volum din Cartea "Ramuri". "O suta de ani de nesinguratate", antologie ce reflecta unitatea si continuitatea valorica în diversitatea expresiva caracteristica publicatiei craiovene. "Toti si fiecare sunt, suntem parte dintr-un larg acum, un acum de o suta de ani", remarca, pe buna dreptate, Gabriel Chifu despre cei care, gazduiti de paginile prestigioasei reviste craiovene de-a lungul vremii, au facut si fac sa se însufleteasca "marele zid de cuvinte" al limbii si literaturii române. Florea MIU |